Cei 30 de arginți: cât valorau, de fapt, banii pentru care a fost vândut Hristos

Iuda s-a dus singur la arhierei.

Era unul dintre cei doisprezece ucenici. Ținea punga cu banii tuturor și, spune Evanghelia după Ioan, lua din ea pe ascuns.

A intrat la ei și a întrebat direct:

„Ce voiți să-mi dați și eu Îl voi da în mâinile voastre?”

Iar ei i-au dat 30 de arginți.

Cât însemnau 30 de arginți

Suma asta era în jur de patru luni de muncă ale unui zilier.

Mai avea și un înțeles pe care arhiereii îl știau din Lege. Dacă boul cuiva omora robul altui om, stăpânul robului primea 30 de sicli de argint.

Atât au plătit pe Hristos. Cât se plătea pentru un rob mort.

Banii n-au ținut nici o săptămână

Înțelegerea a fost făcută cu două zile înainte de Paști.

În dimineața în care Hristos a fost osândit, Iuda s-a căit. A luat arginții și s-a dus cu ei înapoi la arhierei:

„Am greșit, vânzând sânge nevinovat.”

Iar ei i-au răspuns:

„Ce ne privește pe noi? Tu vei vedea.”

Iuda a aruncat arginții în templu, a plecat și s-a spânzurat. Arhiereii n-au vrut să pună banii în vistierie, pentru că erau preț de sânge. Au cumpărat cu ei un teren în care să-i îngroape pe străini.

Fiecare dintre noi a pus, măcar o dată, un preț pe un om

Fiecare dintre noi conduce ceva. O firmă, o clasă, o parohie, o familie sau, cel puțin, propria viață.

Și fiecare dintre noi a pus, măcar o dată, un preț pe un om. De obicei e mai mic decât 30 de arginți. Un coleg lăsat să ia singur vina, ca să nu pierzi tu un contract, e deja un preț.

Amănuntul pe care l-am citit de multe ori fără să-l văd

Uită-te la ce a făcut Iuda după aceea.

I-a părut rău, iar Evanghelia spune asta limpede. A vrut să repare ce făcuse și s-a întors cu banii la arhierei, adică la oamenii care îi plătiseră trădarea. Ei l-au trimis înapoi cu „Tu vei vedea”.

În dimineața aceea, Hristos era încă viu. Iuda putea să meargă la El și să-I ceară iertare.

N-a mers.

Unde ducem noi greșeala

Facem des la fel.

Când am greșit față de un om, încercăm să reparăm singuri. Dăm banii înapoi sau cerem scuze și credem că s-a terminat. Uneori omul chiar ne iartă.

Greșeala rămâne însă pe sufletul nostru până o spunem lui Dumnezeu, la spovedanie. Acolo Hristos te iartă, oricât de mare ar fi fost greșeala. Asta e ușa pe care Iuda n-a deschis-o, deși era deschisă.

Este o greșeală față de un om pe care o porți de ani de zile și n-ai spus-o niciodată la spovedanie?

Duminică, 1 noiembrie, la Iași

Pe 1 noiembrie, la Sala Unirii din Iași, urcă pe scenă patru oameni care vorbesc, fiecare din viața lui, despre ce rămâne din tot ce adună un om.

Părintele Vasile Ioana, duhovnic în București, cunoscut pentru felul direct în care vorbește despre bani, despre muncă și despre familie. Oamenii stau la rând la el ca să se spovedească.

Horia-Roman Patapievici, fizician de formație, ajuns unul dintre cei mai citiți eseiști români. Scrie de zeci de ani despre ce dă greutate unei vieți de om și despre ce se pierde când începem să măsurăm totul în bani.

Maica Sofronia Rădulescu, stareța Mănăstirii „Sfântul Siluan Athonitul” din Iași și formator la Centrul de Formare și Inovare al Fundației „Varlaam Mitropolitul”. Ține seminarii de comunicare și de gestionare a emoțiilor și a conflictelor, cu părinți, cu copii și cu tineri.

Felix Pătrășcanu, care a pornit FAN Courier împreună cu alți doi oameni și au făcut din ea una dintre cele mai mari companii românești, cu mii de angajați.

Ora 16:00, la Sala Unirii, în Piața Unirii nr. 5. Ușile se deschid la 15:00 și se termină pe la 20:00. Ora de început e aleasă anume, ca dimineața să rămână pentru Sfânta Liturghie. Seara are binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Vezi cine urcă pe scenă

Sursele: Matei 26, 14–16; Matei 27, 1–8; Ioan 12, 6; Ieșirea 21, 32; Matei 20, 2. Citatele sunt scurtate, nu modificate.

← Toate poveștile